Cardinalul Iuliu Hossu

„Aici, în Sighet, am văzut, am simţit şi am trăit foamea. Se vorbeşte de atâtea ori de foame şi nu ne dădeam şi nu ne dăm destul de bine seama ce este foamea; în temniţa Sighetului am învăţat ce este foamea şi greutatea poruncii Domnului, de a o alina oriunde se află, oriunde se vede. Aici am învăţat ce este foamea, încât îmi ziceam mie în suflet: dacă cerşetorii de la reşedinţa din Cluj au fost aşa de flămânzi, când primeau mica, ah, prea mica fărâmă, mă mir cum, trecând pe lângă vitrinele încărcate, se stăpânesc să nu facă ceea ce foamea stringentă i-ar fi silit sau chiar dezlegat să facă.” Episcopul Iuliu Hossu a fost primul cardinal român provenit dintr-o Biserică românească. în anul 1969, Giuseppe Cheli, trimisul special al Papei Paul al VI-lea, după consultarea autorităţilor româneşti, împreună cu preşedintele Departamentului Cultelor, Gheorghe Nenciu, l-au vizitat pe episcopul Iuliu Hossu la Mănăstirea Căldăruşani. Giuseppe Cheli l-a informat că Papa a hotărât să-l promoveze cardinal şi că autorităţile române sunt de acord, având o singură condiţie: să plece la Roma, pentru a fi învestit, şi să rămână acolo. Surprins şi emoţionat, episcopul îi răspunde trimisului papei: „Monseniore, dacă Sfântul Părinte a luat hotărârea de a mă face cardinal şi a luat legătura cu guvernul nostru, înseamnă că, din partea Sa, m-a şi făcut. Vă rog să transmiteţi Sanctităţii Sale recunoştinţa şi cuvenita mulţumire, nu numai în numele meu personal, ci şi al diecezei mele, al Bisericii Române Unite şi al întregului popor român, pe care Biserica Română Unită întreagă l-a slujit în tot decursul fiinţării sale şi, cu ale cărui interese perene, s-a identificat totdeauna, şi care aşteaptă să i se recunoască dreptul la existenţă liberă. Eu nu pot pleca sub niciun motiv.”